OPTATIV

28 Martie 2010 § Lasă un comentariu

Te-aş lăsa să-mi desfaci pielea

centimetru cu centimetru

ca pe ultima cămaşă a morţii

din care să răsară florile târzii ale regretelor.

Te-aş lăsa să-ţi strecori lujerele subţiri ale degetelor

şi să-mi cuprinzi îndoliata inimă,

să te-nfăşori voluptuoasă în bătăile ei furibunde.

Te-aş chema să te-mbraci apoi în cămaşa timpului meu

acru, stupid

şi să păşeşti uşor, suplu, pe strada udă de lacrimile mele

uitând de tine,

privindu-te-ndelung prin vitrinele pustii,

azvârlindu-ţi uşor pletele castanii ale gândurilor

peste umerii albi

şi gândind… mai întâi sfios… apoi din ce în ce mai îndrăzneţ…

Că persoana asta ascunsă-n scoica sufletului tău

Te-a mai implorat odată, cândva, demult,

Să faci oarece lucru din ea…

Te-aş ruga să nu-ţi aminteşti…

Să laşi doar vitrinele seci sa-ţi înghită mersul uşor

Iar în sticla rece şi lucie să despici cu răbdare

IMAGINEA MEA

Şi s-o laşi undeva, în urmă,

Neştiut lest…

Ascunsă urmă a unui suspin agăţat prin crengile vreunui

copac agonic de toamnă.

© DANIEL KIȚU

14 februarie 2008

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading OPTATIV at Daniel Kitu Blog.

meta

%d blogeri au apreciat asta: