CUTIA

31 Martie 2010 § Lasă un comentariu

M-am trezit încuiat în cutia sufletului tău,

de femeie ciudată și tristă, dar veselă

că ești tânără…

și furioasă

că bătrânețea mea te-nlănțuie

cu disperare și boli de suflet…

Am ieșit din acea cutie

și am respirat o vreme

tăcere și disperare mocnită

și-apoi mi-am dat seama că văd un lacăt

de carne pe sufletul meu,

lacătul zâmbetului tău,

din care nu deosebesc

decât un chip îndepărtat care tot râde de

ceea ce știu eu mai bine să fac…

ploaie pe gânduri neștiute,

ploaie de vorbe care obosește

și tot duce la disperare,

la gânduri mocnite peste cartofi prăjiți

și dulce sărut,

tânjind la sufletul tău de fată în cer zâmbind….

Am ieșit din cutia asta

și nu mai știu ce să fac din mine…

Să mă nasc din nou?

Să mă strâmb așa, caraghios, peste viața asta inutilă?

Să mă stâlcesc peste vreun motiv neștiut?

Cred că viața este doar o copie ironică

a vreunui vis

în care mă lăudam

că sunt Dumnezeu…

Lucifer nătâng,

pe-o cruce din care nu au știut să cioplească

decât…

SFÂRȘITUL cu…

ELI, ELI LAMA SABAHTANI!!!!!

(DOAMNE, DUMNEZEUL MEU, PENTRU CE M-AI PĂRĂSIT?)

© DANIEL KIȚU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading CUTIA at Daniel Kitu Blog.

meta

%d blogeri au apreciat asta: