CÂNTEC DE CRUCE

18 Aprilie 2010 § Lasă un comentariu

M-am aşternut cuminte la poalele unei cruci

Şi-am lăsat-o să-nmugurească,

Să se răsucească,

Să ţipe,

Să-şi întindă braţele,

Până ce mi te-a dat pe TINE,

Arătându-mi timidă pruncul din pântecele alb

Şi pruncul răsuci spre mine ochii lui de flacără albastră

Şi ţipă:

„Ascunde-mă bine, bătrâne!

Tăinuieşte-mă-ntre muchiile ascuţite-ale sufletului tău!

Lasă-mă să lăcrimez cu ochi fără pleoape,

Să dau foc sărutului tău,

Să pârjolesc îmbrăţişarea ta din urmă,

Să-mi ascut caierul vremuitor

Pe liniile coastelor tale

Şi să te fac sclavul meu umil…

Aşa-i c-ai să mă iubeşti?”

Şi TU te-ai răsucit încet, cu spatele la mine

Şi-ai redevenit aceeaşi rigidă, rece, palidă cruce,

Înălţată la genunchii mei însângeraţi

De umilinţa neputinţei.

Aş spune o rugăciune

Dar mi-e teamă de zgomotul cuvintelor

Prin aerul de marmură…

„Nu trezi CRUCEA!”mi-ai spus odată, şoptind,

În timp ce pântecele tău năştea amurgul de sânge

al iubirii noastre.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading CÂNTEC DE CRUCE at Daniel Kitu Blog.

meta

%d blogeri au apreciat asta: