ODISEEA MĂTURĂTORILOR

22 Aprilie 2010 § 9 comentarii


Ies în fiecare dimineață spre slujbă și o iau pe Calea Călărașilor, principalul bulevard al unei urbe destul de prăfuite, eufemistic vorbind, și, în 90 % dintre cazuri, dau peste ei… EI… Vajnicii cavaleri ai igienei unui ciob dintr-un oraș încremenit în timp, cavalerii unei primării desuete… MĂTURĂTORII… produsul absolut ilar al unei strategii cetățenești absolut inutile. De fapt, singura eficiență a acestor angajați publici în slujba orașului de pe malul Dunării se leagă tot de noi, trecătorii. Pentru aceasta voi proceda la o subtilă anamneză.

Acum multi ani, hălăduiam prin capitala unei țări actualmente luată ca reper al destrămării naționale la noi, Atena. Era noapte și acolo nu existau măturători. Pur și simplu. Erau doar furtune bicolore, apă caldă la o presiune imensă și detergent… Evident tot pe un bulevard central al orașului. Și am tot căutat măturători dar n-am găsit. Erau doar acei oameni care SPĂLAU strada pur și simplu. Culmea, mirosea și frumos!!!

Mă întorc pe meleagurile mioritic-brăilene, ici, aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère (aici, la porțile Orientului, unde totul este luat la mișto). Recuzita este absolut jalnică… O lume totalmente medievală care plutește în nori de praf matinal printre picioarele mele cu pantofi, costum, geantă neagră din piele autentică… Cele mai soft sunt măturile, celebrele târnuri pe care oamenii veacurilor trecute le mânuiau în timpurile portului cosmopolit al Brăilei. Nimic nu s-a schimbat… Poate doar nervii noștri… Uneori, eleganți măturătorii se opresc din năruirea prafului peste mine și mă invită, cu o politețe adorabilă, să treceți domnul meu!!! Noi risipim în van banii, după aceea no problem!!!

Brăila e orașul contrastelor. Odiseea măturătorilor este filmul zilnic de matineu pe care noi, bieți pietoni, trebuie să-l suportăm pentru că, vai, oamenii ăștia trebuie să câștige și ei o coajă de pâine!! Sau poate sunt și ei o masă electorală absolut necesară, indisolubilă ecuației ontologice din care noi nu pricepem mare lucru….

Și în dimineața asta miroase cumplit a praf. Aud zgomotul târnurilor. Mă duc spre slujbă. Mai trece o zi. De fapt, timpul zace încremenit în vârful paielor răscolite peste asfaltul crăpat al unor acte de pesudocetățenism ieftin. Lumea se-nvârte într-o clepsidră nevăzută. Măturătorii noștri sunt îngerii ei.

© DANIEL KIȚU

Anunțuri

§ 9 Responses to ODISEEA MĂTURĂTORILOR

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading ODISEEA MĂTURĂTORILOR at Daniel Kitu Blog.

meta

%d blogeri au apreciat asta: