POVESTE CU ÎNGERI

28 Aprilie 2010 § 2 comentarii

Stau pe pervaz și-mi privesc îngerii:

unul duce-un copil de mână,

copilul scâncește iar îngerul,

grozav de enervat,

își adună aripile peste cap,

într-o aură de lumină;

altul tocmai face dragoste

umil, plăpând,

preligându-se-abia peste sânii-nmuguriți ai fecioarei

și-n cameră

drumul acela târziu,

pe care cândva am vrut să-l încep,

îmi bocește-n cana goală,

darul primit de la cineva

uitat și nesfârșit.

În amurg, văd un înger ciudat

care-mi seamănă grozav

și se ghemuiește caraghios la pământ,

vrând parcă să zărească acolo-n adânc,

un ceva oarecare și neștiut.

E prea întuneric,

îmi spun brusc amuzat

și-n plutirea de dincolo de pervaz

îmi aduc aminte că sunt muritor

și mă sperii…

© DANIEL KIȚU

14 februarie 2002

Anunțuri

§ 2 Responses to POVESTE CU ÎNGERI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading POVESTE CU ÎNGERI at Daniel Kitu Blog.

meta

%d blogeri au apreciat asta: