SUPA FILOSOFICO-POETICĂ (partea a doua)

13 Mai 2010 § Lasă un comentariu

Revenind la textul eminescian:

Și apa unde-au fost căzut

În cercuri se rotește,

Și din adânc necunoscut

Un mândru tânăr crește.

observăm limpede cele două planuri heideggeriene. În primele două versuri se petrece tragedia renunțării la ființă iar în partea a doua a strofei putem vedea ființarea, căci „mândrul tânăr” este aparența esenței, haina mincinoasă pe care o îmbracă nevăzutul, imaginea mereu deformată din oglinda iubirii. Luceafărul se materializează în chinul elementar al apelor generatoare prin excelență. Astrul se arată, EXISTĂ deodată pentru idolul feminin al iubirii sale.

În acest punct îl readucem la lumină pe Heidegger. El explică termenul „existență” prin rădăcina cuvântului existere (ek-sistere), care înseamnă „a ieși dincolo de…”. Existența este deci, mai întâi, o smulgere, o suferință.

© DANIEL KIȚU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading SUPA FILOSOFICO-POETICĂ (partea a doua) at Daniel Kitu Blog.

meta

%d blogeri au apreciat asta: