MĂRTURISIRE

15 Iunie 2010 § 2 comentarii

Nu-mi cerșesc nimic…

Există doar un strop de lume care mi-a scăpat de sub pleoapă

și-acum mi se prelinge-ncet pe obraz,

Alunecă-ntre interstițiile sufletului

și-nflorește dureros,

bobocii spasmului care-i lumea mea…

Mă-ntorc pe strada unde-am fost copil

și-mi văd picioarele de copil,

scâncetele de copil,

râsul de copil

și mama de copil

care-mi legăna visele…

Mă reped în nori și-n stele…

dar…

nu-mi găsesc decât cearșaful

umezit de-un plâns stingher,

pe cearcăne de lună.

Cândva, credeam că zmeiele

sunt copiii lui Dumnezeu.

Astăzi cred că Dumnezeu

este copilul uitat al speranțelor mele…

Strada s-a ridicat cuminte

și-a plecat din mine

m-a lăsat neumblat și nerostit.

S-a tot plictisit de povestea mea

și de obsesia de-a fi OM!!!

15 iunie 2010

© DANIEL KIȚU

Anunțuri

§ 2 Responses to MĂRTURISIRE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading MĂRTURISIRE at Daniel Kitu Blog.

meta

%d blogeri au apreciat asta: